răbdare
Lifestyle

Răbdarea nu trebuie să devină doar un mit…

Fiecare epocă a avut ritmul ei, de la mai încet spre din ce în ce mai alert. Cu siguranță cei din secolul XIX credeau că totul evoluează mai repede, dar nu știau ce ritm galopant ne caracterizează pe noi astăzi. Mă întreb în acest caz oare cât de rapizi vor fi cei din viitor.

Suntem mereu puși pe grabă, să facem cât mai multe într-o singură zi. Dimineața, aproape că nici nu ne mai aducem aminte câte lucruri ne-am plănuit să facem. Din cauza asta purtăm cu noi agende și notițe și ne punem post it-uri sau memento pe telefon care să ne alerteze asupra ședințelor, evenimentelor, activităților. Parcă e obositor numai când te gândești la asta. Și totuși, goana aceasta a ajuns să ne caracterizeze.

Ce e mai trist e că ne-am pierdut parcă și răbdarea. Odată cu secolul vitezei, parcă simțim nevoia să alergăm și noi, să ne adaptăm.

Trist e că nu mai avem răbdare nici să stăm câteva minute în liniște doar noi cu noi.

răbdare

Mereu e nevoie de sunet. De gălăgie. De ceva de făcut. Nu mai avem răbdare să așteptăm ca pietonii să treacă strada. Ne enervăm și claxonăm și iarăși facem gălăgie. Nu mai avem răbdare să vedem beneficiile unui curs de limbă străină. Vrem ca totul să se întâmple aici și acum.

Desigur, timpul nostru este prețios. Dar timpul nostru trebuie, de asemenea, să aibă sens. Îmi aduc aminte cum bunica ne pregătea odată ciorbă și mămăligă și așeza totul pe un șorț de bucătărie pe prispă, iar noi ne bucuram de gust și de miros până ce soarele apunea. Aveam timp să mâncăm și să povestim. Tot ea își făcea o cană mare de cafea și avea timp să întrebe pe cei din jur dacă vor și ei, la rândul lor. Și avea timp să îi simtă gustul tare, stând pe pat și privind la podeaua prăfuită, pe care avea să o măture în cursul zilei. Pentru că era timp.

Îmi aduc aminte de serile în care cărțile deveneau un refugiu. O călătorie în care gustam cu nesaț din cuvintele închegate așa de bine. Și adormeam odihnită.

Acum, cred că această poveste nu e doar despre mine. Cred că mulți ne trezim cu mâna pe telefon și în loc să privim pe geam la seninul din fereastră, ne uităm pe feed-ul de pe Facebook sau de pe Instagram, curioși să vedem ce se întâmplă în viața celorlalți.

Nici când luăm micul dejun nu mai suntem atenți la ce mâncăm pentru că suntem preocupați să dăm scroll ca și cum am fi conectați non-stop la telefoane/laptopuri.

Ratăm de multe ori apusurile pentru că suntem prea grăbiți să ajungem acasă și să ne uităm la televizor sau iar pe tabletă/telefon/laptop. Citim fraze scurte, mințindu-ne că ne-am hrănit sufletește destul pentru ziua agitată care tocmai a trecut. Sau poate citim o carte, dar trebuie să aprindem și televizorul sau să ascultăm niște melodii gălăgioase în surdină.

Agitația face parte din noi și din epoca modernă. E interesant să vedem ce fac ceilalți, e bine să găsim oameni care ne inspiră, e bine să ne amuzăm la clipuri cu pisici, dar nu e ok să pierdem nopțile uitându-ne la seriale și nu e ok să ne consumăm încercând să bifăm o listă interminabilă de lucruri și nu e ok să ne trezim încercănați. E de ajuns să avem răbdare. Să avem răbdare cu noi, cu ceilalți, să ne aducem aminte să mai zâmbim din când în când, să purtăm rochia bleu preferată mai des, să descoperim locuri noi, să gustăm ceva bun, să ascultăm ploaia, să mergem la înot, să ne pierdem în câmpurile cu lavandă.

Să avem răbdare cu noi și să alegem să facem lucrurile pe îndelete. Așa cum ne plac nouă. Să facem lucruri cu sens și cu esență.

Dacă ți-a plăcut acest articol, îți recomand să citești și Cum să îți organizezi timpul mai bine.

Sursă imagini:

Pixabay

Pexels

Flori din călimară

Numele meu este Laura, iar Flori din călimară este locul în care mă simt liberă, făcând ceea ce mă pasionează: scriu despre lifestyle, cinema, literatură și călătorii. Numele blogului este unul sugestiv, intenția mea fiind ca prin articolele pe care le scriu, să transmit, pe lângă lucruri utile, frânturi de frumusețe, senin, optimism și povești faine.

Dacă doriți să îmi scrieți, puteți folosi formularul de mai jos sau să îmi trimiteți un e-mail pe crihan.laura@gmail.com .

S-ar putea să-ți placă și...

33 de comentarii

  1. […] văzut un discurs motivațional în care Simon Sinek ne vorbește despre răbdare și despre generația de astăzi care a fost învățată să primească totul de-a gata aici și […]

  2. Foarte adevărat ce zici, Laura.
    Citind articolul tău mi-am amintit de Jorge Luis Borges ce zicea în „Cu timpul”.
    Weekend fain! :*

    1. Mulțumesc, Maria…tocmai am citit și eu ce spunea Borges, e așa profund, trist și totuși foarte real. Weekend frumos 🤗

  3. Am și eu zile în care nu prea an răbdare, dar asta doar pentru că vreau să scap mai repede de o treabă ce mă ține în loc, deși e un lucru mărunt.
    În ultimii ani am învățat să grijă ca mereu să îmi fac timp pentru mine și zilnic am câteva momente de relaxare. Las totul de-o parte.

    1. Foarte înțelept din partea ta 🙂 Eu uneori simt cum nu îmi mai ajunge timpul, dar fac ce pot să gestionez acest lucru 🙂

  4. Am* am*
    Că tot ziceam de grabă :)))

    1. haha, funny one :))

  5. Simona Diaconu spune:

    Foarte adevărat tot ce ai enunțat. Răbdarea este o aptitudine pe care din ce in ce mai puțini oameni o dețin.

    1. Așa e 🙂 nu știu încotro ne îndreptăm, cu atâta viteză…

  6. Cat de adevarat :* Cu rabdare si calm poti trece peste orice.

    1. Așa-i. Cum zicea vorbea aia, cu răbdarea treci marea.

  7. Mare dreptate ai! Din păcate pierdem atât de multe din cauza lipsei de răbdare.

    1. Așa e…uneori ne pierdem și pe noi, nici nu mai știm cum să mai gestionăm tot valul de lucruri de făcut…

  8. Greuț cu răbdarea în vremurile în care trăim, dar tot e un pas că suntem conștienți de asta și știm că ceva trebuie schimbat.

    1. Într-adevăr, e important să conștientizăm, să ne facem mai mult timp pentru noi și sufletul nostru 🙂

  9. Ai mare dreptate, nici macar timpul nu mai are rabdare cu noi.

  10. Da…din păcate asa e. Și chiar cum ai zis tu – nici sa stai noi câteva minute, nu mai avem răbdare.

    1. Așa-i, foarte trist…

  11. Adevăr grăiești. Mai trist este ca unii dintre noi își dau seama de acest lucru, dar de complace asa.

  12. Recunosc că în ultima vreme am tot mai puțină răbdare…

  13. Rabdarea a fost punctul forte, a fost, nu stiu daca mai e!

  14. De unde stiai ca in momentul in care citesc articolul tau merge si televizorul, iar fie-mea asculta pe Spotify muzica destul de tare? De aia nu ne putem concentra, prea zabarnaie multe in jurul nostru.

    1. Haha, da, e la ordinea zilei deja…și chiar auzisem azi printr-un story că în viitor, oamenii nu vor mai avea răbdare, fiindcă ne-am schimbat perspectiva. De exemplu, tik tok-ul e o oglindire foarte fidelă a viziunii societății. Vrem să vedem cât mai multe lucruri, să le condensăm în câteva minute sau secunde și mă întreb: informațiile pe care le dobândim nu sunt în felul ăsta superficiale?

  15. Ai mare dreptate! Uneori trece viata pe langa noi, pentru ca nu stim sa avem rabdare sa ne bucuram de ea.

  16. Rabdarea a disparut pentru multi, dar trebuie sa incetinim noi ritmul vietii si zilelor si sa fim mai rabdatori.

  17. Rabdarea nu este punctul meu forte si chiar mai am de lucrat la acest capitol

    1. Important e să conștientizăm și să vrem să schimbăm ceva 🙂

  18. Foarte adevarat, de multe ori ne pierdem intr un telefon si uitam de ore si zile, de aceea o pauza din cand in cand de la tot e esentiala!

  19. Rabdarea o putem redobandi doar prin exercitiu.

  20. Eu am o mare problemă cu răbdarea și lucrez în fiecare zi la a o cizela, la a mă tempera.

    1. Important e să lucrăm la asta, vorba ta. Nu suntem perfecți, dar măcar încercăm să fim mai buni 🙂

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *