Carte

Unde ai dispărut, Bernadette? – recenzie

Unde ai dispărut, Bernadette?, scrisă de Maria Semple este o carte care m-a atras datorită copertei: o doamnă chic, îmbrăcată în galben, cu păr scurt și ochelari. M-am gândit că voi cunoaște un personaj pe măsura așteptărilor și într-adevăr, pe tot parcursul lecturii, am descoperit cum autoarea a conturat un personaj foarte complex.

Despre ce este vorba în cartea Unde ai dispărut, Bernadette?

 

Bernadette este căsătorită cu Elgie Branch, angajat la Microsoft, cunoscută personalitate în acest domeniu datorită realizărilor, dar și conferințelor de la TED. Mai mult decât atât, are o fetiță pe care o iubește nespus, Bee. Familia locuiește într-un vechi internat de fete ce se află pe un pământ abrupt și au tot felul de conflicte cu vecina lor, Audrey Griffin, pe care Bernadette o numește ”musculiță”. Ambele au copii ce învață la Galer Street și se ceartă din nimicuri: Audrey Griffin nu suportă murii care cresc în grădina ei și care vin dinspre curtea neîngrijită de Bernadette, ba chiar la un moment dat, o acuză pe Bernadette că a călcat-o cu mașina pe picior în timp ce aștepta să își ia copilul de la școală.

Bernadette nu suportă să socializeze și este foarte anxioasă la gândul că va trebui să meargă cu Bee în Antarctica în decembrie. Este un cadou pe care fetița și-l dorește în urma rezultatelor excelente la învățătură și o excursie pe care și-o dorește înainte să plece la un internat de prestigiu în care a învățat și mama ei.

Dar cine este, de fapt, Bernadette? Cu ce se ocupă? În ultimul timp, odată cu mutarea cu familia în Seattle, Bernadette a intrat în umbră. Ea este, în esență, o arhitectă, o artistă. A proiectat o casă grandioasă, imaginativă, a fost un geniu în perioada ei de sclipire, lucru care i-a adus și un prestigiu foarte mare la acea vreme. Din cauză că opera ei a fost distrusă, nu s-au făcut fotografii, trecutul ei a rămas undeva în urmă, iar singura ei ocupație este să o crească pe Bee.

De unde titlul Unde ai dispărut, Bernadette? Pe măsură ce citeam, Bernadette era prezentă peste tot în narațiune și mă gândeam că poate e vorba metaforic, de dispariția lui Bernadette de pe scena marilor arhitecți. Așa și este, în esență. Însă, la propriu, Bernadette va dispărea în excursia din Antarctica, iar capitolele finale ne vor dezvălui dacă aceasta va fi sau nu găsită. Suspans. Pentru mine a fost un final neașteptat și emoționant.

Părerea mea despre cartea Unde ai dispărut, Bernadette?

Mi-a plăcut mult această carte, este bine structurată, este scrisă din perspectiva lui Bee, cu umor și sensibilitate. Cel mai mult mi-a plăcut felul în care personajul lui Bernadette a fost schițat. La început, era o femeie banală, chiar cu câteva tare, aproape urâcioasă în ochii celorlalți, cu ceva probleme de anxietate, însă apoi, vedem cum personajul este pus într-o lumină favorabilă și o vedem cu sensibilitatea și sufletul de artist care o caracterizează.

De asemenea, am admirat toate etapele de pregătire și călătoria în sine spre Antarctica cu toate descrierile locurilor și a stărilor: frigul, amețeala de pe vas, culorea albastră a ghețarilor, pinguinii, oamenii de la bord, suvenirurile ce puteau fi cumpărate și restaurarea relației tată-fiică prilejuită de aceste perindări.

Într-un final, această carte are profunzimea ei, prin temele abordate: ce definiție dăm succesului, cum acceptăm sau nu eșecul pe termen lung, ce înseamnă împlinirea în viață, relația părinți-copii, problemele care apar în căsnicie de-a lungul timpului.

Citate preferate din cartea Unde ai dispărut, Bernadette :

 

○ ”V-ați plictisit. Și o să vă spun un mic secret despre viață. Credeți că acum e plictisitor? Ei bine, de acum înainte devine din ce în ce mai plictisitor. Cu cât învățați mai repede că de voi depinde să faceți viața interesantă, cu atât mai bine o să vă fie.”

 

○ ”Scrisoarea de Crăciun a familiei Griffin

Era puțin pân’ la Crăciun

când am văzut, bieții de noi,

cum casa-ntreagă ni se-neacă

sub un val gros de noroi.

 

Ne-am mutat la hotelul Westin

fără prea mare suferință,

căci e luxos, iar personalul

ne-ndeplinește orice dorință.

 

Warren își pune halatul cel moale,

Cu casca eu îmi acopăr părul,

și seară de seară înotăm în piscină,

admirând prin cupolă cerul.

 

Noaptea ne cuibărim somnoroși

în patul așternut cu mătase,

cu vise de spa și room-service

și numai gânduri frumoase.

 

Așadar, dacă v-au speriat cumva

veștile pe care le-ați auzit,

aflați că familia Griffin e bine

și vă urează: Crăciun fericit!

○ ”Cerul era înnegurat, cu excepția unei pete luminoase de nori albi prin care pătrundeau razele soarelui, afundându-se apoi în Lacul Washington. Am trecut printr-un cartier foarte drăguț, cu case mici, îngrămădite. Îmi plac la nebunie culorile gri-verzi-maronii în contrast cu arțarii japonezi și cireșii desfrunziți. Simțeam bulbii de brândușe, narcise și lalele sub pământ, adunându-și puterile, suportând cu răbdare iarna și așteptând să întâmpine o nouă primăvară glorioasă în Seattle.

Mi-am ridicat mâna și am despicat cu ea aerul dens și sănătos. Ce alt oraș a mai dat naștere jumbo jet-ului, computerului personal, telefonului celular, hipermarketului, supermagazinului online, agențiilor de voiaj online, muzicii grunge, cafelei bune?

 

○ ”Gheața. Dătătoare de halucinații. Simfonii înghețate. Inconștientul adus la viață. De o culoare uluitoare: albastră. (…) Am văzut cu sutele, catedrale de gheață, rotunjite ca  bulgării de sare pe care-i ling animalele; epave lustruite de uzură ca treptele de marmură de la Vatican; centre de artă răsturnate și pline de cratere (…) clădiri de treizeci de etaje, imposibil arcuite, ca scoase dintr-o expoziție universală; albe, da, dar și albastre, fiecare nuanță de albastru din câte există, profund ca bleumarinul uniformelor de gală, incandescent ca o firmă cu neon, regal ca o cămașă franțuzească, prăfos ca hăinuța lui Peter Iepurașul, niște monștri de gheață care navighează prin tenebrele interzise.

Exista o noblețe inefabilă în vârsta lor, în dimensiunea lor, în lipsa lor de conștiință și în dreptul lor de a exista. Fiecare aisberg în parte mi-a trezit sentimente de tristețe și mirare.

Tocmai am terminat de citit această carte, însă abia aștept să văd și ecranizarea, al cărei trailer îl puteți vedea aici.

Sursă:

Maria Semple, Unde ai dispărut, Bernadette?, București, Editura Litera, 2012, trad. din limba engleză de Mihaela Buruiană

Flori din călimară

Numele meu este Laura, iar Flori din călimară este locul în care mă simt liberă, făcând ceea ce mă pasionează: scriu despre lifestyle, cinema, literatură și călătorii. Numele blogului este unul sugestiv, intenția mea fiind ca prin articolele pe care le scriu, să transmit, pe lângă lucruri utile, frânturi de frumusețe, senin, optimism și povești faine.

Dacă doriți să îmi scrieți, puteți folosi formularul de mai jos sau să îmi trimiteți un e-mail pe crihan.laura@gmail.com .

S-ar putea să-ți placă și...

25 de comentarii

  1. Cred că voi citi și eu această carte, deoarece are exact tipul de acțiune care îmi place mie.

  2. Ah, deci nu numai eu iau cărți ale căror coperți ma atrag. 😀

    1. Da, chiar mi-a atras atenția 😍

  3. Chiar aș citi această carte! Partea bună este că se apropie concediul, așadar mă pot bucura de lectură.

    1. Concediu plăcut și să te bucuri de lectură! 🤗

  4. Asa ca s-a facut si un film? Oricum imi place mult subiectul si sigur voi citi si eu cartea. Ma atinge la suflet cand aud de oameni grandiosi care nu dovada muncii lor. Mi se pare asa nedrept. Este o coarda personala care ma atinge rau 😀

    1. Înțeleg, atunci îți doresc lectură plăcută, vei descoperi o carte sensibilă și frumoasă. 🤗

  5. Imi doresc si eu sa citesc cartea. Chiar m-ai convins si sper sa fiu pe faza cand apare si filmul

    1. Filmul deja a apărut. E de anul trecut. 🙂

  6. îmi place mult ce am citit despre acesată carte, mosul în care ai prezentat-o îmi stârneşte interesul. Mulţumesc pentru recomandarea minunată!

    1. Mă bucur, mulțumesc și eu pentru mesaj 🤗

  7. Foarte frumoasa recenzie! Nu am citit cartea inca, dar cred ca si mie imi va placea aceasta poveste.

    1. Mulțumesc pentru apreciere, lectură plăcută dacă vei alege să citești cartea. 🤗

  8. Citind recenzia ta, mi-am dat seama ca am vazut filmul deja, mai am de citit cartea pentru a fi tacamul complet.

    1. Abia astept sa vad și eu filmul.

  9. Nu știam că are și ecranizare. Vreau și eu să o văd.

  10. Sa stii ca si pe mine ma atrage coperta! Dar si acțiunea este interesanta!

  11. De multe ori cumpar si eu carti datorită copertii, fara sa citesc descrierea. Mersi de recomandare!

  12. am vazut cartea asta,. mi-a sarit in ochi, dar nu am apucat sa o comand. nu e timpul pierdut!

  13. Pare interesanta cartea. Daca zici ca are si final neasteptat, atunci e super.

  14. cudrag.cristina spune:

    Vai dar ce-mi place si mie citatul tau preferat din carte! Foarte fain, mi-a captat atentia 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *