Lifestyle

Cum scapam de acest stres din ce in ce mai mare?

Stresul, sau altfel spus, anxietatea, parca isi face mai mult loc in vietile noastre de zi cu zi. O numim boala secolului, de parca ar fi o simpla raceala pentru ca, nu-i asa, fiecare din noi traim episoade de stres aproape zilnic. Unii spun ca ar trebui sa facem din stres un prieten, ca ar trebui sa reprezinte un motor care sa ne impinga de la spate sa realizam diverse lucruri, sa avem o viata activa. Dar facem noi acele lucruri bine in aceste conditii? Le facem asa cum ne-am dori?

Ce ne streseaza atat de tare?

Cu totii avem ritmul nostru de a face lucrurile. Avem anumite ore cand ne place sa ne trezim, avem tabieturile de dimineata, avem propriul nostru mod de a lucra, in liniste sau cu muzica data tare, avem propriul nostru fel de a ne organiza activitatile la care trebuie sa participam.

Insa, stresul apare cand deodata, se instaleaza o nevoie, in genere, exterioara, care ne spune ca exista termene limite, care ne spune mai asezat sau mai in raspar ca trebuie sa rezolvam atatea dosare pana diseara la ora X. In acest mod, ajungem sa lucram rapid, haotic, uneori ne epuizam, stam peste program, pana ajungem sa ne plangem de o oboseala inexplicabila caruia psihologii ii dau acum numele de burn-out.

Totodata, ne-am creat noi niste standarde ale omului implinit: stiti voi acei oameni cu bani, cu masina si casa, cu familie fericita care ne zambesc dintr-un tablou invizibil? Ei bine, noi ne proiectam lucruri nerealiste de multe ori care nici nu ar reprezenta ideea noastra despre fericire, ci o idee general valabila despre aceasta fericire. Astfel, ajungem sa alergam duba joburi cat mai bine platite, ne cumparam ceasuri scumpe, mergem la sala, ne inscriem la diverse cursuri de formare, aproape ca nu mai ajungem sa conciliem eul nostru interior cu imaginea pe care vrem s-o lasam sa se reflecte in afara. Ajungem sa fim nemultumiti, incrancenati, intr-o puternica discordanta cu ceea ce ne dorim sa fim, de fapt.

De asemenea, stresul apare cand nu ne mai intelegem cu ceilalti. Traim intr-o societate in care ni se predica despre valori precum toleranta, intelegerea, increderea. Insa cati credem cu adevarat in aceste valori? De cate ori nu ati mers dimineata poate spre munca, la facultate sau la piata si ati vazut cozi de masini care claxoneaza, care o iau inainte fara sa aiba rabdare ca o batrana sa traverseze strada? Poate va amintiti si de micile conflicte de la scoala in care existau grupurile mari si elevii izolati fie pentru ca nu erau imbracati bine fie pentru ca nu erau atat de sociabili fie pentru ca aveau idei diferite? Loviti de atatea lucruri nelalocul lor, ajungem sa ne stresam in fata unei lumi care o ia razna in mod vizibil. Ni se vorbeste despre toleranta si abia asteptam sa barfim pe cel de langa noi, ni se vorbeste despre exprimarea propriilor pareri, dar respingem oameni atunci cand nu rezoneaza cu noi si exemplele pot continua.

Toate aceste lucruri care ne streseaza ajung sa se adune si sa devina temerile noastre. In felul acesta, strangem frici care devin si mai mari si se transforma in adevarate anxietati. Frica de a fi diferit, frica de a nu fi destul de bun in ochii celorlalti, frica de a fi luat in deradere daca nu atingem imaginea ideala construita de societate, frica de a fi dati afara din cauza atator si atator deadline-uri nerespectate.

Dupa toate aceste situatii enumerate, stresul parca nu mai poate fi considerat chiar un prieten, nu?

people-1492052_960_720

Cum reactionam la stres?

Cred ca stresul nu poate fi vazut ca un prieten mai ales daca ne gandim la toate efectele pe care le aduce.

Stresul provoaca de multe ori oboseala psihica si fizica, insomnii, dureri de cap, tristete.

Avem senzatia ca nu reusim sa ne atingem obiectivele si ca ramanem mereu in urma.

Ne interiorizam si ne indulcim gandurile, spunandu-ne ca putem sa tinem sub control situatia in care ne aflam, dar de fapt, abia stam sa izbucnim in lacrimi sau sa spunem clar ca nu mai putem.

Avem insomnii si ne facem ganduri. Stiti acele intrebari care ne vin la nesfarsit seara cand trebuie sa ne odihnim: ”Cum ar fi fost daca…”, ”De ce s-a intamplat…”, ”Oare cand si cum as putea sa fac asta…”. Da, stresul nu ne da pace nici sa dormim sanatos.

Fumam tigara dupa tigara si adunam in plamani situatiile carora nu le gasim scapare. Plamanii devin asadar refugiile respiratiei noastre greoaie.

Ne mintim la nesfarsit cu acel ”Va fi bine”, ”Voi trece si peste asta” cand de fapt, ramanem intr-o faza de negare. Negam intr-una ca ne simtim rau. De fapt, noua nu ne e bine si nici nu are cum sa ne fie bine daca ramanem intepeniti si repetam aceleasi lucruri care nu ne fac bine. Insa, multi dintre noi ne complacem in confortul care nu e chiar confort, dar ne-am obisnuit cu el. In realitate, facem lucruri care nu ne plac si asta ne streseaza foarte tare. Iar stresul ne impedica parca sa facem un pas in plus catre o schimbare. Poate ne dorim sa ne deschidem o afacere, dar stresul parca ne iscodeste si ne face sa ne indoim si sa gasim lucruri negative in orice. In cazul initiativei de a ne deschide o afacere, apare intrebarea vesnica ”Dar daca nu merge?” in loc sa tintim catre intrebarea ”Cum pot face sa mearga si cum va fi daca va merge?”

Stresul este deci ca o povara ce o ducem in spate si care usor, ne chirceste visele, dorintele si pana la urma, viata.

Cum scapam de stres?

Cred ca totul incepe cu pasi mici.

Cand vorbim despre stres, avem impresia ca este un lucru infim, insa nu este chiar atat de inofensiv, asa cum am vazut. In plus, nu este nici usor sa il eradicam si sa il taiem de la radacina.

Nu putem respinge ideea ca traim intr-o era a vitezei in care suntem acaparati de tot felul de informatii care ne ametesc si ne obosesc. Dar cum scapam de stres? Primul pas spre asa spusa vindecare e sa constientizam ca suntem stresati si ca asta ne face rau. Astfel, constientizand aceasta stare de fapt, vom putea spune Stop si vom putea incepe sa traim intr-un ritm mai incet dar cu mai mult sens.

Un alt pas spre a scapa de acest stres monstruos este sa ne iubim pe noi insine si sa oferim iubire celor din jur. Iubindu-ne, ajungem sa ne ingrijim mai bine, sa ne iertam mai usor, sa nu mai punem presiune asupra noastra si da, ajungem sa ne ascultam vocea interioara si sa ne indreptam spre ceea ce ne place sa facem. Iubindu-i pe ceilalti, le smulgem zambete, le atenuam starile tensionate si le aratam ca ii acceptam, ca ii toleram si ii ascultam, chiar si atunci cand au idei diferite de ale noastre. Cred ca iubirea are puterea de a disipa norii din inima noastra si de a pune senin si soare in loc.

Un alt mod de a scapa de stres este respiratia. Exista multe exercitii de respiratie pe care le putem invata astfel incat sa ne simtim putin mai detensionati. De multe ori, cand avem ceva pe suflet, cand ne simtim depasiti de situatie, oftam de parca avem ceva greu pe umeri. Lucrand cu respiratia, vom invata deci sa eliminam energiile negative si sa ne mai relaxam putin.

Faceti lucrurile in ritmul vostru. Daca aveti o lista interminabila de carti de citit intr-un semestru, daca aveti un teanc de dosare de rezolvat, daca aveti zeci de programari si lucruri de facut intr-o singura zi, nu le puneti undeva pe un piedestal in mintea voastra, ci incercati sa vegheati asupra binelui vostru interior, invatand sa spuneti Nu atunci cand lucrurile devin peste puterile voastre, argumentand si constientizand ca epuizarea nu duce catre nimic bun.

Sa ne practicam pasiunile. Daca ne simtim dezamagiti de ceea ce s-a intamplat peste zi, este important sa nu ne uitam pasiunile pentru ca acestea sunt pana la urma cele care ne aduc zambete. Nu uitati sa fotografiati, sa scrieti, sa crosetati, sa pictati, sa dati frau liber imaginatiei, sa va plimbati sau sa ridicati zmeie.

Calatoriti, cunoasteti oameni, culturi, traditii, experimentati gastronomia altor popoare. Suna a ceva vesel si absolut deloc stresant, nu?

Mancati vata de zahar, priviti ploaia, saditi flori, priviti copacii care isi scutura florile de cires, plimbati-va printre baloanele de sapun facute de copii, beti un ceai dimineata, dansati, faceti curatenie, asortati-va tinutele colorate, alergati in tenisi si conectati-va cu natura, ascultand ciripitul pasarilor.

Stresul este cel ce sta la panda, dar e important sa facem mai mult loc lucrurilor care ne fac cu adevarat sa zambim si ar fi atat de bine sa constientizam asta cat de repede.

 

Iar voi? Cum faceti fata stresului si cum putem sa scapam de acesta?

Sursa imagini: Pixabay

Flori din călimară

Numele meu este Laura, iar Flori din călimară este locul în care mă simt liberă, făcând ceea ce mă pasionează: scriu despre lifestyle, cinema, literatură și călătorii. Numele blogului este unul sugestiv, intenția mea fiind ca prin articolele pe care le scriu, să transmit, pe lângă lucruri utile, frânturi de frumusețe, senin, optimism și povești faine.

Dacă doriți să îmi scrieți, puteți folosi formularul de mai jos sau să îmi trimiteți un e-mail pe crihan.laura@gmail.com .

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *